M-am mutat din nou
Eu sunt un tip care intelege mai putine din rapoarte si exceluri si mai multe din interactiunea cu viata reala. Asa ca din timp in timp imi iau biroul si ma mut in cate una din companiile pe care cu onor le pastoresc. Am ajuns din nou in Axigen si… ce am gasit?
Cel mai vizibil lucru este atmosfera: incrancenare si dorinta de castig (competitional, nu neaparat financiar), imbinata cu o parte foarte mishto de “fun”. Fiecare realizare o simtim ca fiind a *noastra*. Mailurile de felicitari de la clienti fericiti, un contract mai dificil semnat, un target realizat (produs lansat la timp, iesire din testare in timp si cu un numar decent de buguri 
)…
Al doilea lucru pe care l-am inteles a fost potentialul de dincolo de cifre. Geee…. Firma arata bine in rapoarte, dar in realitate … it really rocks! Tot ce inseamna model de business, clienti potentiali, interes din piata, aprecieri, parteneriate. Sa vezi oameni (parteneri) care initial se intalnesc cu tine din politete, iar dupa ce testeaza produsul se lumineaza si zic “now let’s do some business together!”. Sa vezi un client care a primit rezolvarea unei probleme de la suport in 20 mins si scrie un mail de supermultumire.
Lectia “de nashpa” invatata este ca, spre deosebire de businessul de securitate, ciclul de vanzari este al naibii de lung: schimbarea serverului de mail intr-o companie mare este un eveniment care nu poate fi generat. Se intampla cand ii vine randul. Si asta iti creeaza necesitatea unei tenacitati foarte agresive. Da’ pare ca facem bine asta
Una peste alta, sentimentele pe care mi le creeaza aceasta companie (actually oamenii din jurul meu) sunt asa: tehnologie buluc, fun in business, potential imens, internationalitate/culturi diferite, munca multa, mandrie, echipa.
Cum naibii sa pui toate astea intr-un business plan, intr-o oferta de job sau prezentare de companie?
Comments
Leave a Reply